Serviciul de intervenție psihopedagogică specială/ logopedie

Limbajul este un sistem de comunicare bazat pe lexic și gramatică. Odată cu achiziționarea limbajului verbal copii pot să-și exprime nevoile mult mai ușor, își pot exprima sentimentele, ideile exercitând astfel un mai mare control asupra vieții lor.

Dezvoltarea limbajului reprezintă interacțiunea tuturor aspectelor dezvoltării în general – începând de la dezvoltarea structurilor fizice necesare pentru producerea sunetelor, activarea conexiunilor neuronale necesare pentru asocierea sunetelor cu sensuri și până la interacțiunea cu adulții.

Succesiuna tipică a reperelor majore ale dezvoltării limbajului de la naștere la 3 ani:

 

Vârsta în luni

Achiziția

Nașterea

Poate să perceapă vorbirea, să plângă și să aibă unele reacții la sunete.

1½-3

Gângurește și râde.

3

Se joacă cu sunetele vorbirii.

5-6

Recunoaște tiparele sonore auzite des.

6-7

Recunoaște toate fonemele limbii materne.

6-10

Face lalațiune înșiruind vocale și consoane.

9

Folosește gesturi pentru a comunica și joacă jocuri cu gesturile.

9-10

Imită intenționat sunete.

9-12

Folosește câteva gesturi sociale.

10-12

Nu mai poate discrimina sunetele altei limbi decât cea maternă.

10-14

Rostește primul cuvânt (de regulă, denumirea a ceva).

10-18

Rostește cuvinte izolate.

12-13

Înțelege rolul simbolic al numelor, vocabularul pasiv crește.

13

Folosește gesturi mai complexe.

14

Folosește gesturi simbolice.

16-24

Învață multe cuvinte noi, vocabularul expresiv crescând rapid de la circa 50 de cuvinte până la 400; folosește verbe și adjective.

18-24

Rostește prima propoziție (2 cuvinte).

20

Folosește mai puține gesturi; denumește mai multe obiecte.

20-22

Se produce un val de sporire a înțelegerii.

24

Folosește multe propoziții din două cuvinte; nu mai face lalațiune; vrea să vorbească.

30

Învață aproape zilnic cuvinte noi; vorbește combinând trei sau mai multe cuvinte; face greșeli de gramatică.

36

Folosește până la 1000 de cuvinte, din care 80% inteligibile; face unele greșeli de sintaxă.

Sursă: D.E.Papalia, S.W.Olds, R.D.Feldman, 2010.

 

În momentul în care până în vârsta de 3 ani există întârziere în dezvoltarea limbajului copilului, este bine ca părintele să apeleze la un specialist în domeniu. Din practică am observat că majoritatea părinților sunt încurajați să aștepte până ce copilul are 4-5 ani pentru a observa dacă acesta nu reușește de unul singur să achiziționeze limbajul. Studiile în domeniu arată că o parte dintre copii care dezvoltă mai târziu decât în mod obișnuit limbajul nu prezintă întârziere de vorbire sau limbaj. O altă parte însă dintre copiii care au întârzieri de limbaj timpurii se pot confrunta, dacă  nu sunt stimulați, cu urmări cognitive, sociale și afective complexe. Din acest motiv sugerăm evaluarea psihologică și psihopedagogică timpurie și intervenția psihopedagogică/logopedie timpurie, de dinainte de vârsta de 3 ani în cazurile cu întârziere de dezvoltare a limbajului.

În cadrul ședințelor de intervenție psihpedagogică/logopedie psihologul orientează demersul recuperator spre achizițiile care lipsesc în dezvoltarea copilului, adecvate vârstei acestuia. O stimulare corespunzătoare și timpurie este definitorie în recuperarea întârzierii în sfera limbajului.

Din practică am observat că fiecare copil trece prin mai multe etape în procesul de recuperare a limbajului: de la plâns pentru a exprima nevoile, lalațiune, imitație (întâi accidentală și apoi deliberată a sunetelor), gesturi, vorbire lingvistică (primele cuvinte), primele propoziții (vorbirea telegrafică și dezvoltarea sintaxei). În tot acest proces de achiziție a limbajului expresiv contează atât stimularea în ședințe individuale, dar și în ședințe de grup, între alți copii de vârste și achiziții apropiate.

În cadrul cabinetului de psihologie sugerez tututor copiilor cu întârziere în dezvoltarea limbajului atât stimulare în ședințe individuale cât și în ședințe de grup. Rezultatele în timp au demonstrat că aceste două tipuri de intervenție se completează ajutând copilul să recupereze întârzierea.

Avantajele lucrului atât în ședințe individuale cât și în ședințe de grup:

stimularea globală, holistică încurajează copilul pentru recuperarea pe toate planurile;

– literatura de specialitate arată că imitarea între copii se realizeză mult mai repede decât imitarea de la copil la adult;

– activitățile propuse au la bază principiile comportamentale de adaptare din punct de vedere social și urmăresc dezvoltarea achizițiilor cognitive, motorii, de autonomie personală, de socializare, de limbaj potrivite vârstei cronologice și mentale ale copiilor;

– pentru ajutorul integrării copiilor în învățământul preșccolar și școlar aceste activități sunt corelate cu programa din învățământ.

La mine în cabinet, prin îngăduința părinților copiilor care au întârziere în dezvoltarea limbajului pe fond normal, integrez și copiii cu întârziere în sfera limbajului, pe fond patologic tocmai pentru a-i ajuta pe aceștia din urmă să recupereze cât mai bine – stimulare globală, holistică. Din practică am remarcat rezultate foarte bune la toți copii care participă la aceste ateliere de lucru pe toate planurile: limbaj, autonomie personală, motricitate, socializare, cognitiv.

 

 

CONTACT

Cu ce te putem ajuta

Psihologia clinica studiaza si intervine asupra factorilor psihologici cu relevanta pentru starile de sanatate si de boala. Se recunosc trei trepte profesionale (niveluri) de specializare in psihologia clinica, accesibile doar licentiatilor in psihologie