Serviciul de expertiză psihologică judiciară

„Expertiza psihologică este un demers profesional, investigativ, de concepție analitică, o cercetare cu caracter științific, realizată de către un expert psiholog având o formare specifică în domeniu și atestat în specialitatea psihologie clinică, realizată la cererea unui organ judiciar sau a părților, finalizată printr-un raport, care conține opiniile de specialitate ale expertului cu privire la una sau mai multe probleme de ordin psihologic, de care depinde soluționarea unei cauze judiciare.” ( Dr. Ștefan Iulian Laurențiu, Președintele Institutului de Psihologie Judiciară).

Tudorel Butoi definește în extenso expertiza psihologică care „presupune emiterea unor opinii de specialitate în context situațional complex cu implicații interdisciplinare pe terenul dreptului […] ținând predilect de latura subiectivă a personalității sub fațetele sale complexe, de la normalitate la patologie, din perspectiva unei realități psihologice abordate behaviorist, apte să traducă motivații, intenții, tensiuni, complexe, reacții, vectorialități volitive, energizări și polarizări emoționale, blocaje psihice, tensiuni pulsionale, relaționări și potențializări cognitiv-logice etc., expertiza psihologică având caracter distinct, de sine stătător, opiniile de specialitate ale expertului psiholog fiind interpretate de către beneficiar într-un algoritm de coroborare cu alte informații și opinii în speță în problematicile judiciare.” (2002)

            Cine poate realiza o expertiză psihologică?

Expert psiholog competent este cel care are:

• atestat de liberă practică în specialitatea psihologie clinică, emis de către Colegiul Psihologilor din România;

Conform Standardelor de Calitate în Serviciile Psihologice (SCSPI), publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 17 septembrie 2014 expertiza psihologică a părților în procesul judiciar poate fi realizată doar de către un psiholog clinician care poate face dovada absolvirii unui curs de formare profesională continuă în domeniu, avizat de către Colegiul Psihologilor din România.

• formare de specialitate în domeniu;

Furnizorul de formare profesională acreditat de Colegiul Psihologilor din România pentru competența de expertiză psihologică este Institutul de Psihologie Judiciară. Cursul de formare profesională complementară de specializare în „Expertiza Psihologică și Psihologie Clinică”, specialitatea Psihologie Clinică, competență suplimentară Expertiza Psihologică în procesul judiciar are un număr total de 570 de ore. Disciplinele care constituie aria de cunoștințe a absolventului sunt:

– Psihologie clinică. Evaluare psihologică clinică. Psihodiagnostic clinic. Psihopatologie. Intervenție psihologică clinică.

– Expertiza psihologică clinică judiciară aplicată în procesul penal (expertiza psihologică a suspecților, martorilor, victimelor și agresorilor, învinuiților și inculpaților). Psihologie judiciară.

– Expertiza psihologică clinică a copilului și familiei.

– Expertiza psihologică clinică a copiilor minori și a familiei în cazurile privind exercitarea autorității părintești. Expertiza psihologică a copilului abuzat/neglijat.

– Expertiza psihologică clinică în procesul judiciar (civil/penal). Procedura și raportul de expertiză psihologică. Expertiza psihologică clinică a discernământului.

– Expertiza psihologică judiciară a persoanelor aflate în stare privativă de libertate.

– Practică individuală în specialitatea psihologie clinică.

• organizat într-o formă specifică de exercitare a profesiei (cabinet individual, cabinete asociate sau societate civilă profesională de psihologie).

Expertiza psihologică poate fi judiciară, atunci când este solicitată sau aprobată de către un organ judiciar, sau extrajudiciară, atunci când este solicitată de către o persoană, direct sau prin apărători.

În literatura de specialitate regăsim atât la Prof. N. Mitrofan cât şi la Prof. T. Butoi utilitatea expertizei psihologice judiciare în mod obligatoriu în cauzele cu minori, precum şi în cauzele cu autori ai unor infracţiuni grave sau produse în circumstanţe deosebite.

Expertiza psihologică judiciară poate constitui un instrument de investigaţie util organelor de urmărire penală, dar şi instanţelor de judecată, pentru cercetarea problemelor specifice cu conţinut psihologic, esenţiale pentru soluţionarea cauzelor penale sau civile, capabilă să ofere concluzii obiective, esenţiale pentru analiza dosarului cauzei. (Dr. Ștefan Iulian Laurențiu)

Din practică am observat tendința părților de a aduce ca probă un raport de evaluare psihologică în cadrul procesului judiciar. De cele mai multe ori acest raport pssihologic este realizat de către un psiholog neacreditat pentru a realiza expertize psihologice, nerespectând Standardele de Calitate în Serviciile Psihologice.

În alte cazuri expertiza psihologică este asimilată achetelor psihosociale.

Având în vedere reglementarea distinctă a activităților psihologice și a activităților de asistență socială, respectiv prin dispozițiile Legii nr. 213/2004, pentru profesia de psiholog și prin dispozițiile Legii nr. 466/2004 pentru profesia de asistent social, în speță trebuie elaborate două rapoarte  de specialitate distincte, în urma realizării a două activități diferite: expertiza psihologică și ancheta socială. Nu pot exista rapoarte comune de anchetă psihosocială, competențele celor două profesii fiind diferite, iar răspunderea profesională este separată.

Totodată, raportul privind realizarea expertizei psihologice intr-un caz care privește drepturile minorului are la bază întotdeauna o evaluare psihologică complexă și detaliată, realizată de către un psiholog specializat în realizarea de expertize psihologice pentru minori și familie, care trebuie să se finalizeze cu formularea unei opinii de specialitate, bine susținute din punct de vedere științific, concludente și pertinente, utile instanței de judecată competente și asumate prin semnatură și parafă de către un psihologul clinician specializat.

În practică această delimitare începe să se realizeze. În anumite dosare deja am observat adrese de răspuns ale DGASPC-ului către instanțele de judecată, în care precizau aria lor de competență pentru ancheta psihosocială și trimiterea către cabinetele private de psihologie pentru realizarea expertizelor psihologice de către psihologi clinicieni competenți în domeniul expertizei psihologice judiciare.